Terapia laser pentru parodontoză

Parodontoza este în majoritatea cazurilor declanșată de un dezechilibru al aparatului masticator, mai exact al componentei mecanice numită și ocluzie defectă ( dezechilibrată) . În situația în care dinții nu calcă corect unii peste alții, masticația de zi cu zi amplifică problema până la situații foarte grave.

Depistarea bolii parodontale nu ar trebui să reprezinte o dificultate. În general persoanele care nu merg la dentist pentru igienizarea profesională periodică sunt cei mai expuși situației. Și asta pentru că încărcarea bacteriană a gingiei reprezintă cel mai des întâlnit factor favorizant de apariție al bolii parodontale. Este important sa nu se ajungă la specialistul parodontolog în ultimele stadii, atunci când nu se mai pot aplica decât soluții complexe, dureroase și costisitoare.

Pentru cei care frecventează regulat dentistul este important să respecte recomandarea de a merge la parodontolog imediat ce igienistul sau dentistul generalist constată necesitatea. De asemenea dacă se observă sângerare constantă în timpul periajului dentar trebuie să mergem imediat la dentist pentru detectarea problemei care a generat inflamația gingiilor.

Vizita la medicul specialist parodontolog are scopul de a depista o eventuală manifestare a bolii parodontale. Pentru o diagnosticare corectă este necesar un consult inițial și efectuarea investigațiilor radiologice. Stabilirea unui diagnostic corect în faza inițială este un element esențial în definirea planului de tratament corect, în formularea obiectivelor pe termen lung și în prelungirea timpului în care calitatea vieții să nu fie afectată de lipsa dinților.

Tratamentul ultimului stadiu al parodontozei constă în două etape importante:

1. La început se stabilizează situația prin extracții și tratamente care să înlăture infecțiile și inflamația gingiei.
2. Ulterior se asigură suportul de os prin reconstrucții, dacă acestea sunt necesare, și se efectuează inserarea implanturilor dentare. Etapa de reconstrucție prin lucrări protetice sau implanturi se face doar după ce se constată oprirea în evoluție a bolii și stabilizarea țesutului gingival, astfel putând să ne asigurăm și de reușita pe termen lung al etapei de reconstrucție.

Informații generale

Boala parodontală afectează gingiile și țesuturile de susținere a acestora. Afecțiunea, care afectează în special adulții, poate să ducă, în timp, la pierderea dinților, pentru că osul și țesutul care îi susține se distruge.

Lăsată netratată, parodontoza nu doar că duce la pierderea dinților, dar poate favoriza și apariția altor probleme de sănătate, precum infarctul, astm, artrită reumatoidă. Femeile însărcinate care suferă de parodontoză sunt mai predispuse să nască prematur.

Printre simptomele bolii se numără sângerările gingivale, respirația urât mirositoare, senzație de mâncărimi la nivelul gingiei, inflamarea și înroșirea gingiilor. În stadii avansate, gingia începe să se retragă de pe dinți și apar pungile parodontale. Diagnosticul se pune în urma unui consult stomatologic și a unor radiografii dentare.

Care sunt cauzele apariției parodontozei?

Igiena deficitară a cavității bucale, care duce la formarea plăcii dentare, este una dintre principalele cauze ale bolii parodontale. Alți factori care duc la apariția acestei afecțiuni sunt fumatul, stresul, un sistem imunitar scăzut.

Unele afecțiuni, precum leucemia, gingivita, anemia, infecția cu virusul imuno-deficienței umane (HIV), cât și diabetul zaharat pot favoriza apariția parodontozei. Și unele schimbări hormonale în organism pot favoriza apariția acestei afecțiuni.

Periajul zilnic al dinților, utilizarea aței dentare și detartrajele regulate, care elimină tartrul, scad simțitor riscurile apariției bolii parodontale.

Care sunt semnele parodontozei?

Într-o primă fază, parodontoza se manifestă sub formă de gingivită, adică se formează o peliculă de placă dentară, care reacționează cu inflamarea gingiilor. Așadar, gingiile tale vor fi ușor umflate. De asemenea, în această etapă gingiile vor sângera la fiecare periaj, însă trebuie să știi cu parodontoza este reversibilă acum. Astfel, dacă mergi la stomatolog, vei primi cele mai bune indicații cu privire la măsurile pe care trebuie să le iei pentru a stopa boala parodontală.

În următoarea etapă a afecțiunii, gingivita netratată evoluează într-o parodontită. Această boală parodontală este detectată, de cele mai multe ori, la vârsta de 40-50 de ani, când tratarea ei devine dificilă. Nu aștepta să ajungi la această vârstă pentru a descoperi că ai parodontoză! Pacienții cu o igienă dentară riguroasă ar trebui să ia măsuri de precauție pentru a preveni transformarea gingivitei în parodontită.

Celelalte semne care trădează parodontoza sunt:

1. respirația urât mirositoare
2. depunerile de tartru la baza dinților
3. retragerea gingiei de pe dinți
4. schimbarea de poziție a dinților
5. senzația de dinte mai lung
6. mobilitatea dentară
7. formarea de pungi parodontale

Metode de tratament

Tratamentul indicat de medicul stomatolog urmărește încetinirea evoluției bolii. În fază incipientă, se poate recurge la netezire radiculară, la aplicarea de soluții antiinflamatoare sau de gel care conține antibiotic, pentru reducerea pungilor parodontale. De asemenea, poate fi nevoie și de administrarea de antibiotice orale, dacă există și o infecție.

În stadiile avansate ale bolii, medicul stomatolog poate să recurgă la tratamentul chirurgical. Acesta poate să recurgă la operații cu lambou (incizii la nivelul gingiei), pentru a îndepărta tartrul și infecția, la grefe de os și de țesut.

Reguli de igienă orală în cazul pacienților cu parodontoză

• mersul la dentist la fiecare șase luni, pentru controalele periodice
• alimentație bogată în fructele și legume crude
• utilizarea zilnică a apei de gură, pentru îndepărtarea bacteriilor din cavitatea bucală
• periajul dinților de cel puțin două ori pe zi sau după fiecare masă și după fiecare gustare
• este indicat să te obișnuiești să folosești ața dentară, pentru o curățare cât mai bună a cavității bucale
• detartrajul este, de asemenea, recomandat, la aproximativ trei luni de zile
• spălarea dinților cu o periuță cu peri moi, care trebuie schimbată o dată la trei-patru luni

Cum se previne parodontoza?

Sunt trei metode simple prin care poți preveni dezvoltarea parodontozei, așa că nu mai pierde timpul să pune-le în aplicare chiar de astăzi, deoarece dinții naturali nu mai pot fi recuperați odată ce sunt afectați de bolile parodontale, iar costurile pentru mascarea imperfecțiunilor cresc pe măsură ce timpul trece fără să iei măsuri.

Igiena orală

Dacă vrei să-ți salvezi dinții naturali și să previi parodontoza, este esențial să ai o igienă orală corectă. Ce înseamnă igiena corectă? Înseamnă:

Periajul dinților de două ori pe zi (dimineața și seara)

Acesta trebuie făcut cu o periuță cu peri naturali, deoarece este mai flexibilă și mai blândă cu gingiile.

Periuța trebuie schimbată la fiecare 2-4 luni sau imediat ce se deteriorează. De asemenea, pasta de dinți ar trebui să conțină ingrediente naturale de cea mai bună calitate, cum ar fi argila, propolisul și uleiurile volatile cu proprietăți antiseptice și antibacteriene. Este recomandat să folosești o periuță electrică, deoarece mișcările circulare și constante sunt mult mai eficiente în curățarea corectă a dinților.

Folosirea aței dentare

Ața dentară curăță zonele strâmte dintre dinți, unde perii periuței nu ajung, iar tartrul și bacteriile se dezvoltă în voie. Poți folosi și peria interdentară, care curăță spațiile dintre dinți, mai ales de sub lucrările protetice care acumulează resturi alimentare.

Folosirea apei de gură după fiecare masă

Apa de gură reîmprospătează respirația și îndepărtează resturile alimentare de pe dinți după fiecare masă.

Vizitele la stomatolog

Prevenirea parodontozei nu se poate face fără vizite regulate la medicul dentist. Este indicat să optezi pentru îndepărtarea profesională a tartrului și a plăcii bacteriene prin detartraj cu ultrasunete, aplicarea airflowului și periaj periodic. La nevoie, poți recurge și la aplicații antiinflamatoare pentru gingii.

Alimentația

Nu în ultimul rând, prevenirea parodontozei se face printr-o alimentație echilibrată. Alimentele care conțin vitamina A și C sunt excelente pentru prevenirea parodontopatiei, însă nu același lucru se poate spune și despre alimentele rafinate, bogate în zaharuri și făinoase. Produsele din urmă favorizează dezvoltarea bacteriilor și a bolilor parodontale.

Ce implicații are boala parodontală în sănătatea generală a organismului?

Bolile parodontale influențează categoric sănătatea generală a organismului, deși la prima vedere ai putea spune că nu găsești nicio legătură între afecțiunile dentare și cele depistate în alte zone ale corpului tău. În același timp anumite boli generale pot să faciliteze apariția parodontozei.

Factori de risc legați de sănătate

Există persoane care sunt mai predispuse la boala parodontală decât altele și prin prisma altor boli sau afecțiuni de care suferă, independente de dantură:

1. tulburările endocrine și ale sistemului nervos;
2. predispozițiile ereditare (istoric familial de parodontoza);
3. diabetul zaharat;
4. bolile reumatice;
5. infecția cu HIV;
6. afecțiunile sistemului imunitar.

Boli care pot fi induse pe fondul parodontozei

Un studiu realizat recent de o echipă formată din 70 de experți de la Academia Americană de Parodontologie (AAP) și Federația Europeană de Parodontologie (FEP) arată că bolile parodontale sunt foarte periculoase pentru organism, deoarece cresc riscul declanșării unor boli precum:

• diabet
• boli cardiovasculare
• complicații în sarcină
• afecțiuni respiratorii
• disfuncții erectile
• cancer
• afecțiuni renale cronice
• artrită reumatoidă
• sindrom metabolic (hipertensiune arterială, obezitate, rezistență la insulină)

Boli ale inimii

Riscul declanșării bolilor inimii poate fi favorizat și de parodontoză, întrucât bacteriile din cavitatea bucală pot pătrunde în sânge prin leziunile țesutului parodontal. Odată intrate în sânge, ele pot contribui la formarea plăcilor ateromatoase, care la rândul lor pot produce înfundarea arterelor și declanșarea aritmiei, hipertensiunii, cardiomiopatiei ischemice, infarctului sau insuficienței cardiace.

Diabetul

Pacienții care au o parodontoză moderată sau severă au șanse mai mari să-și declanșeze diabetul sau să sufere o agravare a acestei boli. Motivul: bolile parodontale dereglează nivelul zahărului din sânge.

Persoanele care suferă de boli parodontale sunt de 4 ori mai predispuse să aibă diabet, întrucât parodontoza este asociată și cu rezistența la insulină.

Informarea medicilor

Având în vedere faptul că există o relație strânsă între bolile parodontale și celelalte afecțiuni ale organismului, este recomandat să-ți faci un set complet de analize și să mergi la un control stomatologic. Dacă medicii îți spun că ești predispus la anumite afecțiuni, dentistul trebuie să știe acest lucru. De asemenea, dacă dentistul îți spune că suferi de parodontoză, este important să comunici acest lucru și celorlalți medici, pentru a putea primi cele mai potrivite tratamente.

Recesia gingivală

Ian Furst [CC BY-SA 4.0], via Wikimedia Commons

Există două tipuri de recesii gingivale. Primul tip apare cel mai frecvent la pacienții cu o igienă orală bună, dar care își periază dinții prea agresiv. Cel de-al doilea tip este cauzat de o parodontoză netratată, care duce la pierderea masivă a suportului osos.

Când să mergi la medic

Boala parodontală transmite, așa cum ai putut afla deja, o mulțime de semnale de avertizare cu privire la sănătatea dinților. Printre acestea se numără sângerarea gingivală, dar și retracția gingiei, respectiv recesia gingivală.

Este bine să te prezinți la medicul tău dentist imediat ce observi că gingia se retrage și îți dezvăluie rădăcina, când aspectul estetic al danturii suferă schimbări negative sau când simți o sensibilitate la nivelul dinților și al gingiei.

Factori favorizanți ai recesiei gingivale

Factorii care favorizează dezvoltarea parodontozei și a recesiei gingivale sunt multipli și ar trebui să-i cunoști pentru a-ți da seama dacă ești predispus la boli parodontale sau dacă deja ar trebui să iei măsuri pentru tratarea lor:

• depunerile de tartru la baza dinților
• inflamația gingivală
• periajul agresiv
• traumele ocluzale și scalingul parodontal
• piercing-urile din buze sau limbă
• fumatul
• tratamentul ortodontic

La acești factori favorizanți ai bolii parodontale și recesiei gingivale se pot adăugă și factori predispozanți, care duc la distrucția osoasă. Este vorba despre:

• morfologia dinților
• malpoziția dinților
• gingia hiperkeratinizată
• frenul inserat prea sus

Punga parodontală

Unul dintre principalele semne ale unei afecțiuni gingivale o reprezintă pungile parodontale. Acestea se formează fie la nivelul parodonțiului dentar fie sunt adâncituri sub forma unui buzunar, între dinte și mucoasă.

Aceste buzunare oferă un mediu ideal pentru bacterii și mai pot conține și tartru sau placă dentară. Inflamația este prezentă la nivelul acestora. Stadiul incipient al bolii gingivale se numește gingivită, putând fi tratată printr-o igienă orală riguroasă și curățări profesionale ale dinților. Lăsată netratată, poate progresa în parodontită. Parodontita cauzează deteriorarea țesuturilor din jurul dinților, incluzând oasele, ligamentele parodontale și țesuturile gingiilor.

Cum se verifică sănătatea gingiilor

Pentru a monitoriza starea de sănătate a gingiilor, medicul dentist utilizează un instrument special numit sondă parodontală. Dentistul introduce ușor sonda între dinte și gingie, apoi măsoară distanța de la vârful gingiei până la partea inferioară a buzunarului. O distanță de la 1 la 3 mm indică gingii sănătoase, o distanță între 3 și 5 mm poate indica boală gingivală, în timp ce distanța cuprinsă între 5 mm și 12 mm arată prezența pungilor parodontale.

Tratamentul pungilor parodontale

Deoarece fiecare pungă parodontala este diferită, recomandările specifice de tratament vor depinde de profunzimea și forma buzunarului și dacă inflamația se limitează la țesutul gingival sau dacă este și la nivelul osului.

Îndepărtarea bacteriilor și a tartrului este primul pas în tratament. În cazul gingiilor inflamate, fără pierderi osoase, se recomandă o curățare profesională pentru a elimina cauzele inflamației, dar și o schemă îmbunătățită de îngrijire orală la domiciliu.

Dacă este prezentă o boală parodontală mai severă, poate fi recomandată o procedură profundă de curățare. Uneori, antibioticele pot fi utilizate pentru a reduce inflamația.

Parodontita apicală acută

Parodontita apicală acută este o complicație dentară care trebuie tratată cât mai repede. De obicei, ea are o simptomatologie dureroasă, astfel că vrei, nu vrei, trebuie să ajungi pe scaunul unui medic dentist.

Te întrebi ce înseamnă parodontită apicală acută? Această afecțiune nu este altceva decât o inflamație a parodonțiului apical, cauzată de o inflamație a pulpei dentare, fie că este vorba despre pulpită, fie că este vorba despre gangrenă.

Cauze favorizante

Parodontita apicală acută este o consecință a unui întreg lanț de evenimente care se petrec în cavitatea bucală, începând cu depunere plăcii bacteriene pe smalțul dinților și apariția cariilor, până la erodarea dintelui și inflamarea pulpei. Dacă inflamația nu este tratată, bacteriile își fac loc mai adânc în miezul dintelui, ajungând să provoace infecția canalelor radiculare până la apex (vârful rădăcinii).

Așadar, mediul septic, drenarea pulpei prin apex și anatomia osului alveolar sunt doar câteva dintre cauzele care favorizează parodontita apicală acută.

Tipuri de parodontită apicală acută

Parodontitele apicale acute pot fi hiperemice, seroase sau purulente.

Parodontita hiperemică este prima etapă a inflamației apicale. În acest stadiu, simptomele trec de multe ori nesesizate. Afecțiunea este cauzată de flora aerobă, dar și de bruxism sau aparate dentare necorespunzătoare.

Parodontita apicală acută seroasă este etapa următoare a afecțiunii. De această dată, durerile dentare sunt iradiante și pot apărea brusc sau progresiv. Chiar și mișcările bruște ale capului pot da dureri în zona dintelui bolnav, iar la strângerile de dinți durerea se amplifică și mai mult. În general, simpla administrare a unui analgezic nu va face ca durerea să dispară complet.

Tratament

Parodontita apicală acută două etape majore de tratament. Se începe cu eliminarea cauzei inflamației, apoi se continuă cu crearea unei căi de drenaj (drenaj endodontic, incizie muco-periostală, osteotomie transmaxilară sau extracție). În funcție de tipul parodontitei acute, medicul recurge la aplicarea unor diferite tehnici de tratament.

Când devine contagioasă parodontoza?

Ca multe alte boli infecțioase, parodontita poate fi transmisă de la o persoană la alta. Cavitatea orală are până la 500 de tipuri de bacterii și agenți patogeni care cauzează infecția. Aceasta poate fi transmisă prin sărut. Transmiterea bolii are loc însă, numai în cazul în care receptorul suferă de scăderea imunității sau în momentul în care se află sub tratament parodontal. Contaminarea poate fi produsă prin sărutări constante, de lună durată și nu prin sărutări ocazionale.

Unele studii, cum ar fi studiul “Infecțiile parodontale în cuplu: clinice, microbiologice și molecular biologice“ efectuat de Birgitta Von Troil-Lindén, la Universitatea din Helsinki (Finlanda), a demonstrat că oamenii care trăiesc de ani de zile cu o persoană care suferă de parodontită au o probabilitate mai mare de a dezvolta aceasta afecțiune, cu până la 30%.

Acest lucru nu înseamnă că ar trebui să eviți să-și săruți partenerul de cuplu dacă suferă de parodontită, ci doar să-ți iei anumite măsuri de protecție. Vizitarea medicului dentist de două ori pe an și utilizarea unei paste de dinți adecvate, împreună cu o apă de gură de calitate pot ține boala la distanță.
Factori de risc

Potrivit studiilor efectuate de-a lungul anilor s-a descoperit că parodontita afectează în special persoanele cu vârsta de peste 35 de ani. Sunt predispuse să sufere de parodontită în special persoanele care fumează (în plus, tutunul scade efectul anumitor tratamente medicamentoase locale), persoanele care suferă de modificări hormonale (femei însărcinate sau femei aflate la menopauză) și persoanele care suferă de diverse boli precum diabet, cancer, SIDA, etc.

În plus, trebuie să știi că există anumiți factori care te predispun la dezvoltarea acestei afecțiuni. Printre cei mai frecvenți enumerăm: fumatul, vârsta înaintată, malnutriția, stresul, igiena precară sau consumul excesiv de alcool.

De asemenea, anumite tratamente medicamentoase contribuie la apariția parodontitei prin reducerea fluxului de salivă.

Combaterea bolii parodontale cu probiotice

Parodontoza, boala care îți afectează dinții, gingiile și aspectul fizic ar putea avea în viitorul apropiat un dușman de temut. Este vorba despre bomboanele care conțin bacterii benefice. Deși nu sună deloc apetisant și ai putea fi dezgustat de gândul că ai putea mânca bomboane cu bacterii, acestea ar putea diminua cazurile de boli parodontale.

O companie germană este aproape de a scoate pe piață un sortiment inedit de dropsuri pentru copii și adulți. Bomboanele în cauză conțin bacterii benefice pentru organism, adică probiotice de tip lactobacillus paracasei care pot curăța cavitatea bucală, împiedicând depunerea tartrului.

Bacteriile benefice pentru prevenirea parodontozei

O dantură sănătoasă la vârsta adultă trebuie să fie îngrijită încă din copilărie, dar din propria ta experiență știi că niciun copil nu se gândește la sănătatea dinților când are la dispoziție sute de sortimente de dulciuri.

Consumul frecvent de dulciuri rafinate duce la acumularea zahărului în cavitatea bucală. Aici, el fermentează și se transformă într-un acid care, ușor, ușor, erodează dinții și duce la formarea cariilor.

La fel de adevărat este și faptul că dulciurile favorizează depunerea de tartru pe dinți, mai ales dacă periajul este realizat în mod necorespunzător. O depunere mică de tartru nu este altceva decât un sediment de placă bacteriană. Printre cele mai periculoase bacterii din gura ta se numără și streptococcus mutans, care grăbește stricarea dinților.

Placa bacteriană se va mări constant, iar în lipsa unui detartraj, va duce la apariția bolilor parodontale, adică la gingivită, parodontită, retracție gingivală și, în final, căderea dinților.

Bomboanele cu bacterii benefice au rolul de a preveni parodontoza. Atunci când sunt supte, probioticele sunt eliberate în salivă, iar de aici ajung pe suprafața dinților, unde formează o peliculă protectoare și împiedică bacteriile rele să se depună pe smalț. Mai mult, când saliva este înghițită, odată cu ea este eliminată și o parte din bacteriile nocive.

Scăderea incidenței bolilor parodontale

În lipsa bacteriilor dăunătoare, dinții tăi au șanse mai mari să rămână sănătoși, deoarece scade riscul de boli parodontale.

Compania germana Organobalance GMBH, responsabilă pentru producerea bomboanelor cu bacterii benefice, a realizat un studiu pe 60 de adulți, împărțiți în două grupuri. Primul grup a consumat 5 dropsuri cu probiotice, în timp ce al doilea a consumat 5 dropsuri obișnuite timp de o zi. Între bomboane nu a existat nicio diferență de gust.

Publicat în revista Probiotics and Antimicrobial Proteins, studiul arată că 75% dintre persoanele care au consumat bomboane cu bacterii benefice au avut un nivel mai mic de bacterii streptococcus mutans în cavitatea bucală și au șanse mai mici să sufere de parodontoză.

Sigur, bolile parodontale nu vor fi eliminate definitiv, deoarece sunt mult mai mulți factori care le favorizează, însă bomboanele cu bacterii bune ar putea duce în viitor la scăderea numărului de afecțiuni ale parodonțiului.