Fumatul are un impact distinctiv și durabil asupra dinților, în afara altor efecte fiziologice grave la nivelul organelor vitale ale organismului. Renunțarea la acest viciu conduce la ameliorarea simptomelor declanșate de tutun la nivelul cavității bucale.

Efectele fumatului asupra danturii: simptomatologie

Majoritatea avertismentelor medicale se referă la riscul crescut de dezvoltare a cancerului pulmonar pe fondul consumului zilnic de țigarete, însă și sănătatea orală are de suferit din pricina acestui viciu.

Primul simptom resimțit de fumători este reducerea secreției de salivă, care curăță mucoasa bucală și dentiția, prevenind apariția cariilor dentare și a infecțiilor. Uscarea excesivă a gurii produce decolorarea dentară, care crește vulnerabilitatea dinților în fața apariției cariilor.

Un alt simptom provocat de fumat este pătarea dinților, din pricina depunerilor de nicotină și gudron, cele două ingrediente principale ale țigaretelor. Consistența gudronului permite substanței nocive să pătrundă în smalțul dinților, distrugându-l treptat.

Bolta palatină (cerul gurii) se inflamează sub efectul fumatului, înroșindu-se și devenind susceptibilă infecțiilor.

Un alt simptom al fumatului manifestat la nivelul gurii este întârzierea vindecării sângerărilor gingivale, proces provocat de circulația sanguină deficitară produsă de fumul de țigară și de substanțele nocive inhalate. Fluxul de sânge insuficient în cavitatea bucală conduce și la privarea gingiilor de nutrienți esențiali (în special vitamina C) pentru funcționalitatea lor optimă.

Halena (respirația urât mirositoare) și căderea danturii sunt alte efecte nocive pe care fumul le poate provoca asupra danturii.

Boala parodontală poate fi o altă consecință a viciului, survenită pe fondul fumatului activ. Afecțiunea apare atunci când țesutul moale și osul care ancorează mandibula sunt distruse de infecțiile bacteriene, la care organismul este susceptibil din pricina efectului de slăbire a sistemului imunitar exercitat de fumat.

Placa dentară este tot un simptom prezentat de fumători, fiind un mediu propice de multiplicare a bacteriilor care îmbolnăvesc dentiția. Cancerul oral este produs în cea mai mare proporție de fumat.

Sănătatea orală a fumătorului activ

Sănătatea orală a unui fumător activ este amenințată în permanență: ei sunt mai predispuși la boli ale gingiei, iar micile leziuni de la nivelul cavității bucale pot deveni o amenințare; în plus, se știe, fumatul este adesea asociat cu apariția cancerului oral.

Orice reducere a cantității de fum inhalat are repercusiuni favorabile asupra sănătății bucale. Renunțarea la fumat vine, implicit, cu beneficii suplimentare: igienă orală sporită, reducere a halenei, sănătate dentară îmbunătățită, și nu în ultimul rând, dinți mai frumoși, mai albi, mai rezistenți și mai strălucitori.

Sănătatea orală a fumătorului pasiv

Conform ultimelor descoperi, se pare că și fumătorii pasivi sunt expuși la un risc mai mare în ceea ce privește cariile dentare, exact ca fumătorii activi. Explicația constă în aceea că și unii și ceilalți inhalează fumul și pe nas și pe gură, iar fumul schimbă compoziția salivei care ar trebui să fie bacteriostatică și imunologică și să funcționeze ca strat protectiv între dinți și acizii care îi atacă. Fiindcă fumul de țigară este imunodepresiv, prin expunere crește riscul diferitelor infecții: așadar teoria conform căreia acesta poate constitui un factor de risc pentru formarea cariilor pare validă, cariile fiind în ultimă instanță infecții. De aceea, chiar dacă cantitatea de fum este mult mai redusă în cazul fumătorilor pasivi, cu timpul ea poate deveni relevantă.

Copiii – fumători pasivi

Există chiar statistici care susțin că un copil de fumător sau un copil care trăiește în aceeași locuință cu un fumător are mai multe carii.

O posibilă explicație se bazează pe ideea că acei copii care sunt fumători pasivi au adesea un deficit de vitamina C, o carență asociată cu creșterea nivelului de bacterii cu potențial cariogenic.

Conform anumitor teorii, în prima fază a copilăriei luăm bacteriile cu potențial cariogenic din saliva mamei. Dacă mama este fumătoare, riscul de transmitere a germenilor este și mai mare pentru că nicotina facilitează creșterea bacteriilor responsabile pentru formarea cariilor.

Fumatul țigărilor electronice și dantura

Țigările electronice nu conțin tutun și din acest motiv, mulți dintre cei care vor să se lase de fumat le consideră o primă etapă în calea lor spre o viață fără dependență și vicii. Având în vedere faptul că țigările electronice reprezintă un produs a cărui apariție este relativ nouă, nu există încă cercetări și studii concludente privind totalitatea efectelor adverse pe care fumatul unei țigări electronice le poate aduce sănătății tale. Ce știm însă este faptul că deși ele nu conțin tutun, conțin totuși nicotina, care conform studiilor, este periculoasă pentru sănătatea gurii, a gingiilor și a limbii și contribuie semnificativ la dezvoltarea gingivitei și a paradontozei, cauzând halitoza și inflamații în corp.

Iată modalitățile prin care nicotina și deci fumatul oricărei țigări îți poate să afecteze dantura.

Nicotina cauzează retracția gingivală

Nicotina este un vasoconstrictor, ceea ce înseamnă că reduce cantitatea de sânge care curge prin vene. Fără un suficient flux de sânge, gingiile nu primesc oxigenul și nutrienții de care au nevoie pentru a se menține sănătoase. Nicotina afectează deci grav țesuturile gingivale și poate duce la retracția gingivală.

Nicotina ascunde simptomele afecțiunilor gingivale

În ciuda faptului că unii fumători de țigări electronice susțin că afecțiunile gingivale de care sufereau s-au ameliorat de când fumează țigările electronice, adevărul este că nicotina poate ascunde simptomele afecțiunilor gingivale atât față de pacient, cât și față de medicul stomatolog, făcându-le astfel mai greu de diagnosticat.

Atunci când pacientul suferă de afecțiuni gingivale, fluxul de sânge spre gingii poate să inducă în eroare până și medicul stomatolog. Gingiile sunt iritate și irigate cu sânge, pacientul sângerând atunci când periază dinții sau când folosește ața dentară, ceea ce îl păcălește și pe el și uneori chiar pe medic să creadă că totul este în regulă în interiorul cavității bucale.

Dacă progresia afecțiunilor gingivale nu este observată și diagnosticată la timp, atunci apar complicațiile, în lipsa unui tratament adecvat. Chiar și utilizarea îndelungată a gumelor cu nicotină disponibile în farmacii poate să cauzeze probleme de acest fel.

Nicotina cauzează halitoze

Pentru că este un vasoconstrictor, nicotina reduce abilitatea corpului de a produce salivă, ceea ce duce la creșterea numărului de bacterii, la gura uscată, halitoze și facilitează apariția cariilor.

Un alt obicei dăunător, la care ar trebui să renunți, este combinația de alcool și tutun. Este cunoscut faptul că țigările favorizează apariția cariilor dentare și a parodontitei, duc la îngălbenirea dinților și la halitoză.  În combinație cu alcoolul, aceste efecte sunt accelerate.

Nicotina intensifică bruxismul

Nicotina este un stimulent pentru mușchi, ceea ce te va face să scrâșnești din dinți mai intens dacă deja suferi de bruxism, sau îți poate provoca apariția bruxismului dacă nu ai suferit de această afecțiune până acum.

Recomandări pentru cei care fumează țigări electronice

Dacă te gândești să folosești țigări electronice, sau dacă deja o faci, este important să acorzi atenție semnelor care indică afecțiunile gingivale printr-o monitorizare periodică la cabinetul stomatologic, pentru a preveni căderea dinților, pierderea masei osoase și retracțiile gingivale cauzate de nicotină.

Tratamentul problemelor dentare cauzate de fumat

Experții în sănătate orală recomandă abandonarea irevocabilă a obiceiului fumatului, acest viciu afectând major eficacitatea intervențiilor stomatologice necesare pentru tratarea afecțiunilor dentare agravate de nicotină și tutun. Următorul pas în tratarea problemelor dentare cauzate de fumat este îmbunătățirea igienei dentare, prin periaj zilnic și folosirea aței dentare.

Fumătorii au nevoie de o curățare profesională a dinților (detartraj și lustruire), pentru îndepărtarea petelor cauzate de nicotină și gudron. Această intervenție este necesară cel puțin o dată la 6 luni.

Hidratarea corespunzătoare prin consumul a minimum 10 pahare de apă pe zi ajută la eliminarea toxinelor din cavitatea bucală.