Despre Afte

Inflamațiile gurii și ulcerele pot fi dureroase, dar de obicei nu indică o problemă gravă. De fapt, ulcerele bucale sunt destul de comune, cunoscute și sub numele de afte, iar când le ai, sigur știi asta. Pentru că nervii sunt aproape de suprafață, aceștia se pot inflama ușor, iar în cele mai multe cazuri se vindecă în una sau două săptămâni. Uneori, anumite alimente sau băuturi pot face aceste ulcere bucale mai dureroase.

Există anumite tratamente ce grăbesc vindecarea, iar dacă acestea nu se vindecă după maxim trei săptămâni, ar putea fi o problemă ascunsă mai gravă, pentru care trebuie să vizitezi un medic stomatolog. Programează-te aici.

Sindromului gurii care ”arde” (Glosodinia)

Glosodinia este o afecțiune cronică din categoria bolilor neurologice cu manifestări în sfera oro-maxilo-facială. Cunoscută și sub denumirea de “sindromul gurii care arde”, glosodinia poate influența dramatic calitatea vieții bolnavului, în condițiile în care actualmente opțiunile de tratament rămân limitate.

Glosodinia, stomatodinia ori glosalgia este o suferință caracterizată printr-o puternică senzație de arsură ce afectează fie întreaga cavitate bucală, fie doar părți ale acesteia (limba, obrajii, gingiile, uneori chiar și epiglota) și care poate fi comparată cu durerea resimțită în urma înghițirii unor alimente ori lichide fierbinți.

Cauzele apariției

Sindromul gurii care arde este mai mult un simptom și nu o afecțiune în sine. Acesta poate fi de două tipuri: primar și secundar.

Sindromul gurii care arde de tip primar, denumit și idiopatic, este cauzat de leziunea unor filete nervoase sau de nevralgia de trigemen, nevralgia de glosofaringian sau de afectarea nervului coarda timpanului.

Sindromul gurii care arde de tip secundar are multiple cauze de apariție. Printre cele mai frecvente se regăsesc:

• Alergii;
• diabet zaharat;
• carențe de vitamine și/sau minerale;
• afecțiuni virale (HIV, herpes virus);
• afecțiuni micotice (Candida albicans) sau candidoza orală;
• afecțiuni endocrine;
• afecțiuni ale sferei buco-faringiană și maxilară;
• reacții adverse la: alimente, băuturi, medicamente, reacții la diverși factori precum fumatul (acidul nicotinic), sau reacții la diverse produse destinate igienei dentare;
• administrarea unor medicamete de tipul antihipertensivelor;
• disfuncții ale aparatului dento-maxiliar;
• sindrom Sjorgen;
• boală de reflux esofagian;
• bruxism;

Indiferent de cauză, trebuie precizat faptul că acest simptom apare cu precădere în rândul femeilor, având o frecvență mai mare în cazul femeilor aflate la menopauză, din cauza modificărilor hormonale.

Principalele simptome ale glosodiniei

Senzația de arsură este prezentă de-a lungul întregii zile, aparent fără posibilitatea de ameliorare. Pe lângă senzația de arsură, de unde își trage și denumirea, pacienții pot experimenta simptome precum:

• senzația de gură uscată (xerostomia);
• durere;
• amorțeală (parestezii);
• furnicături la nivelul mucoasei bucale;
• senzația de gust metalic;
• lipsa apetitului;
• insomnii;
• suferința difuză dimineața care se accentuează pe durata zilei;

Diagnosticarea sindromului gurii care arde

Diagnosticarea sindromului gurii care arde este complex și de durată, deoarece cauzele apariției acestuia sunt dintre cele mai diverse. Prima oară pacienții ajung la stomatolog sau la medicul de familie și după un consult de specialitate și o serie de analize, acesta poate fi trimis la medici de specialitate: dermatolog, otorinolaringolog, psihiatru sau psiholog. Astfel se dorește aflarea cauzei care a dus la apariția acestui simptom.

Printre analizele și testele efectuate de pacienții care se confruntă cu acest sindrom se numără: analize hematologice, realizarea de culturi microbiologice, teste pentru alergii, teste pentru depistarea eventualelor boli gastro-esofagiane și completarea unor chestionare psihologice.

Tratarea sindromului gurii care arde

Pentru tratarea sindromului gurii care arde este necesar sa fie aflată mai întâi cauza. După aceea, în funcție de afecțiunea de care suferă pacientul, se aplică un tratament de specialitate însă numai la recomandarea medicului.

În absența unei cauze bine definite a glosodiniei primare, în prezent nu există un tratament standard în vederea vindecării acestei afecțiuni. Experimentele au dezvăluit, însă, ca având efect benefic clonazepamul și acidul alfa-lipoic, însoțit de terapie comportamentală și de administrarea de anxiolitice și anticonvulsivante.

În ceea ce privește glosodinia secundară, tratamentul presupune gestionarea sau înlăturarea completă a factorilor determinanți, în funcție de situație.

Programează-te acum o vizită de urgență la medicul dentist dacă:

– Simți dureri ale dinților;

– Durerea dinților durează deja de o zi sau două;

– Durerea este persistentă și insuportabilă;

– Ai făcut febră, dacă ai dureri ale urechii, ale mandibulei sau când deschizi gura;

– Ai dificultăți în a respira sau a înghiți;

– Ți s-a umflat fața, obrazul sau ganglionii limfatici;

– Ai avut o infecție la dinte înainte;

– Te simți stresat sau abătut din cauza unor probleme stomatologice;