Chiuretajul subgingival și detartrajul parodontotic

Detartrajul și chiuretajul subgingival reprezintă o formă de curățare profundă recomandată în tratamentul bolilor infecțioase ale parodonțiului dentar. El este impropriu denumit chiuretaj dentar deși mai există procedee de chiuretaj, de natură chirurgicală, prin care se elimină infecții cantonate în oasele maxilare. Tratamentul este combinat, format din detartraj subgingival și din chiuretaj parodontal.

Pentru detartrajul ultrasonic obișnuit accesați: Curățarea profesională a dinților. Serviciile și prețurile pentru profilaxia dentară oferite de clinica noastră sunt listate la Servicii profilaxie – detartraj, periaj, airflow, fluorizare

Ce este parodontita?

Parodontita debutează cu formarea plăcii bacteriene. Placa bacteriană este un film galben care acoperă dinții, cauzat de alimente și de bacteriile din gură. Cu timpul, în contact cu saliva, placa se întărește, formând tartrul. Tartrul conține bacterii: va irita gingiile și va ataca suprafața și rădăcina dinților, emanând toxine. Aceste toxine cauzează infecții și inflamații la nivelul gingiilor. Mai rău: netratate, acestea duc la pierderi ale masei osoase și, în ultimă instanță, la căderea dinților. Masa osoasă, odată diminuată, nu se mai reface.

Parodontita (boala parodontală) este cunoscută sub denumiri „populare” ca parodontoză sau paradontoză. Noi am întocmit un infografic detaliat despre parodontită și tratamentul ei.  .

Din fericire, detartrajul și chiuretajul subgingival sunt de un real folos. Aceste proceduri sunt folosite în tratarea zonelor infectate, prin curățarea meticuloasă și îndepărtarea tartrului și bacteriilor.

Programează-te rapid și tratează-te în siguranță la un specialist de la clinica noastră din București. Poți plăti în rate fără dobândă.

Cum este diagnosticată parodontita?

O metodă de diagnosticare este prin radiografie. Depunerile de tartru de sub gingii sunt vizibile în radiografie. Cu ajutorul razelor X se poate verifica și starea masei osoase.

O a doua metodă de diagnosticare este examenul clinic este cea în care medicul specialist constată depunerile de placă bacteriană și de tartru, alături de forma și discromia gingiilor. Acestea indică o afecțiune gingivală.

Cea de-a treia metodă de diagnosticare constă în măsurarea pungilor dintre gingii și dinți. Aceste pungi gingivale se formează ca urmare a acțiunii bacteriilor din placă și din tartru. Orice pungă mai mare de 3 mm poate indica parodontită.

Tratamentul prin detartraj și chiuretaj subgingival

Curățarea profundă a danturii, prin detartraj și chiuretaj subgingival, este un procedeu pe care medicul stomatolog îl finalizează în două ședințe. Totuși, numărul exact de vizite necesare depinde de cantitatea de tartru. Adesea, medicul stomatolog alege să recurgă la anestezia locală pentru a face procedura mai confortabilă. Scopul acestei curățări profunde este eliminarea infecției prin îndepărtarea bacteriilor.

Curățarea profundă se face fie manual, fie cu ajutorul unui instrument cu ultrasunete (cavitron), fie printr-o tehnică mixtă care combină cele două metode. Ambele procedee slăbesc și îndepărtează placa bacteriană și depunerile de tartru. Chiuretajul subgingival în câmp închis consta în accesarea spațiului subgingival pe lângă dinți, fără proceduri chirurgicale de tăiere și coasere a gingiei. Chiuretajul subgingival în câmp deschis se referă la aceeași procedură dar care necesită intervenția chirurgicală asupra gingiei, expunând osul maxilar și permițând o mai bună curățare. Un pacient nou trece mai întâi prin chiuretajul subgingival în câmp închis, după care la trei luni se constată dacă pungile parodontale s-au micșorat sau nu. Dacă semnele parodontopatiei nu se reduc sau chiar se amplifică atunci pacientul trebuie să treacă la chiuretajul subgingival în câmp deschis.

În plus, procedura standard poate fi însoțită de irigări cu substanțe antibacteriene sau antibiotice locale. Acestea au rolul de a reduce numărul bacteriilor de la nivelul gingiei.

După detartraj

După detartraj gingia își revine în câteva zile și poate să adere în mod natural la dinți, devenind o barieră în accesul bacteriilor.

Dacă constați spații între dinți după detartraj asta denotă faptul că gingia și osul maxilar s-au retras și că rădăcinile dinților sunt acum mai expuse. La o vârstă mai înaintată acest fenomen este normal. Pentru tineri el trebuie să reprezinte o alarmă care necesită o consultație la medicul dentist parodontolog. Merită menționat aici că nu există un tratament naturist și nici vreun antibiotic și nici măcar invențiile unor dentiști care fac niște injecții pentru parodontoză. Singurul lucru care este neapărat necesar este igienizarea și asigurarea aderenței corecte a gingiei la dinți. Dacă acest lucru nu este îndeplinit atunci bacteriile patogene vor pătrunde masiv spre rădăcina dinților perpetuând infecția în acel spațiu.

Curățarea profesională obișnuită poate fi o alternativă la chiuretajul subgingival?

Răspunsul este NU. Curățarea profundă prin detartraj și chiuretaj subgingival pătrunde sub gingie pentru a îndepărta placa bacteriană și depunerile de tartru de la nivelul rădăcinii dintelui. Acolo există o infecție la nivelul osului. Curățarea obișnuită se referă la îndepărtarea plăcii bacteriene și a tartrului de deasupra gingiilor.

Îngrijirea după diagnosticul de parodontită

Parodontita nu poate fi momentan vindecată, poate fi doar controlată. Așadar este esențial să urmați sfatul medicului cu privire la tratamentul și îngrijirea corespunzătoare. În plus față de vizitele obișnuite la dentist, este important să aveți o igienă orală corectă, pentru a preveni revenirea bolii.