Curățarea profesională a dinților (detartraj, periaj, airflow)

Traiul modern se caracterizează printr-o diversificare și rafinare a alimentelor fără precedent în istoria omenirii. Adaptarea la noul stil alimentar încă nu a avut timp să se producă și astfel am devenit dependenți de medicina dentară și de măsurile de igienă orală individuală fără de care nu am putea avea dinți la vârste destul de moderate.

Placa bacteriană

Placa bacteriană este pelicula care se formează pe smalțul dinților, cât și sub gingie. Este incoloră, fiind alcătuită din zaharuri și bacterii.

Placa microbiană trebuie să fie îndepărtată zilnic, căci altfel duce la formarea tartrului, favorizând apariția cariilor dentare.

Placa se formează atunci când resturile alimentelor care conțin carbohidrați (zaharurile, alimente din făină albă), lapte, băuturi carbogazoase, prăjituri, bomboane nu sunt îndepărtate de pe suprafața dinților. Se formează bacterii care produc acizi ce atacă smalțul dinților. Din această cauză apar carii dentare. Placa bacteriană se poate forma și sub gingii, la rădăcina dinților. De asemenea, poate favoriza apariția gingivitei, care se manifestă prin înroșirea și inflamarea gingiilor, cât și prin apariția mirosului neplăcut al respirației.

Cum previi apariția plăcii bacteriene

• spală-te pe dinți dinți cel puțin de două ori pe zi, cu o periuță cu peri moi. Acordă o atenție deosebită spațiului dintre dinți, cât și celui dintre gingie și dinți. Când îți cureți dinții, folosește atât mișcări pe orizontală, cât și pe verticală. Este indicat să periezi și suprafața limbii, căci și aici se pot acumula bacterii care trebuie îndepărtate;
• folosește o pastă de dinți cu fluor;
• folosește, cel puțin o dată pe zi, ața dentară, pentru a îndepărta resturile alimentare și bacteriile;
• clătește-ți cavitatea bucală cu apă de gură, dacă se poate după fiecare masă, pentru că ajută la eliminarea plăcii bacteriene;
• ai grijă să ai o dietă echilibrată și alege legume și fructe crude pentru gustările dintre mese, căci ajută la îndepărtarea rămășițelor de mâncare și neutralizează acizii din salivă, care sunt răspunzători de apariția plăcii bacteriene;
• mergi la un consult la medicul stomatolog la fiecare șase luni, pentru un detartraj profesional. Acesta elimină nu numai placa bacteriană, ci și tartrul. Studiile arată că persoanele care neglijează vizita la medicul dentist sunt mai predispuse la apariția cariilor, dar și la pierderea dinților.

Ce este tartrul dentar?

Spre deosebire de placa bacteriană, tartrul dentar reprezintă depozitele dure, care se acumulează la suprafața dintelui dacă placa nu este îndepărtată. Dacă placa bacteriană stă prea mult pe suprafața dintelui, atunci aceasta se calcifiază, ducând la formarea tartrului.

Tartrul începe să se depună în jurul vârstei de 9 ani, din momentul în care apar dinții definitivi și poate fi întâlnit în unele cazuri până după vârsta de 40 de ani. De aici și grija constantă a părinților pentru igienizarea corectă a dinților copiilor.

Tartrul poate să fie îndepărtat numai de către medicul stomatolog, în urma unui detartraj profesional. Îndepărtarea tartrului este unul dintre motivele pentru care trebuie să îți vizitezi medicul stomatolog o dată la șase luni, el fiind singurul în măsură să îl îndepărteze. Tartrul dentar este o peliculă de culoare gălbuie sau albicioasă. Tartrul dentar poate să favorizeze apariția parodontozei, din cauză că este un factor de apariție al recesiei gingivale.

Efectuarea unui detartraj este recomandată o dată la șase luni de zile. Pacienții care au implanturi dentare, coroane sau punți ar trebui să facă detartraj o dată la patru luni.

Factori favorizanți pentru depunerea tartrului

Fiecare dintre noi are o dispoziție aparte în cazul depunerilor de tartru.

• natura alimentelor pe care le consumăm și modul în care mestecăm mâncarea.
• poziția dinților – nu toți dinții sunt la fel de afectați de depunerile de tartru. Zona internă a dinților frontali este cea mai afectată. Asta deoarece periuța pătrunde mai greu în aceste zone, iar placa bacteriană ajunge să se transforme în tartru.
• periajul incorect/incomplete – dacă există dinți înghesuiți, periajul este de asemenea îngreunat, fiind foarte greu de realizat o igienă corectă. Apariția tartrului este astfel favorizată, iar curățarea acestuia este posibilă doar în cadru profesional, de către un medic stomatolog.

Igiena dentară regulată

Majoritatea oamenilor a auzit de gingivită, însă nu știe ce înseamnă profilaxia dentară. Aceasta se referă la igiena profilactică a danturii. Majoritatea pacienților care au nevoie de servicii de profilaxie dentară este diagnosticată de către medicul stomatolog cu o inflamare a gingiilor cunoscută sub denumirea comună de gingivită.

Pacienții cu gingivită prezintă de obicei următoarele simptome: inflamarea, tumefierea și înroșirea gingiilor, însoțită de senzația de usturime la nivelul întregii cavități bucale. Poate apărea inclusiv senzația de mâncărime la nivelul gingiilor care sângerează cu ușurință în timpul periajului și al folosirii aței dentare. Respirația urât mirositoare sau halena este de asemenea un simptom comun în cazul pacienților care suferă de gingivită.

Simplificând, totul începe cu igiena precară. Principalele cauze ale gingivitei sunt placa bacteriană și tartrul. Prima dată apare placa: filmul galben de pe suprafața dinților, produs de alimentele și bacteriile din cavitatea bucală. Abia apoi se formează tartrul. Placa bacteriană depusă pe dinți se întărește în timp în contact cu saliva devenind tartru. Tartrul este de regulă rezultatul igienei dentare defectuoase care duce în cele din urmă la gingivită. Este un cerc vicios.

Gingivita poate fi semnalul de alarmă care anunță o afecțiune mult mai gravă a gingiilor și anume parodontopatia. Bolile parodontale se instalează atunci când gingivita este neglijată, putând duce la scăderea densității masei osoase și chiar la pierderea dintelui.

Nu disperați! Vestea bună este că gingivitele se pot trata cu mijloacele profilaxiei dentare. Puteți preveni re-apariția gingivitei printr-o bună igienă orală care presupune un periaj regulat și corect precum și folosirea cu regularitate a aței dentare.

Curățarea profesională a dinților sau profilaxia dentară

Ce înseamnă mai exact profilaxia dentară? Este un proces în mai multe etape care se face în mod normal în decursul unei singure vizite la dentist:

1. Primul pas. La început se face o curățire generală: manual sau cu un aparat cu ultrasunete care se numește „cavitron”, iar uneori se recurge la o combinație între cele două metode. Ambele tehnici au scopul de a slăbi și îndepărta placa bacteriană și depunerile de tartru.
2. Pasul al doilea. După curățarea inițială, se folosește un aparat rotativ, asemănător cu periuța de dinți, pe care se pune pastă de dinți. Acesta va îndepărta orice rest de placă bacteriană de sub gingii și din jurul acestora. Acest periaj va nivela suprafața exterioară a dinților, diminuând astfel șansele formării ulterioare a plăcii bacteriene.
3. Ultimul pas reprezintă îndepărtarea oricărui rest de placă bacteriană dintre dinți cu ajutorul unei tehnici numită airflow.

Uneori ordinea celor trei tehnici variază în cadrul unei ședințe de igienizare profesională, funcție de starea în care se prezintă pacientul.

Detartrajul

Detartrajul este recomandat de către medicii stomatologi pentru că ne ajută să avem o igienă dentară riguroasă, menținând frumusețea naturală a danturii, cât și sănătatea dinților. Detartrajul este o metodă foarte eficientă de îndepărtare a tartrului și de la nivelul rădăcinii dintelui.

Detrartrajul nu este dureros și poate fi făcut fie manual, fie cu ajutorul unui instrument cu ultrasunete. În urma acestei proceduri sunt îndepărtate și petele galbene de pe dinți, care se formează, de cele mai multe ori, din cauza excesului de ceai, a cafelei, a unor alimente sau a fumatului.

În urma procedurii de detartraj, poate să apară o senzație de disconfort, care poate să dispară după câteva minute sau după câteva ore, în funcție de fiecare persoană în parte. Pentru persoanele care fumează este recomandat ca detartrajul să se facă mai des decât în cazul nefumătorilor, adică aproximativ la trei-patru luni de zile. Procedura nu necesită folosirea anestezicului și nu are contraindicații, nefiind dăunătoare smalțului dinților, de aceea o poți face fără probleme.

Detartrajul cu ultrasunete se realizează cu ajutorul unui dispozitiv sub formă de baghetă, atașat de un aparat cu ultrasunete, care poate fi de două feluri: piezoelectric și magnetostrictiv. Vârful dispozitivului produce vibrații ultrasonice care curăță dinții,  îndepărtarea totală a reziduurilor fiind realizată și cu ajutorul clătirii constante cu apă.

Când este recomandat detartrajul cu ultrasunete? 

Detartrajul cu ultrasunete este recomandat pentru:

• îndepărtarea tartrului supra-gingival;
• îndepărtarea tartrului subgingival;
• îndepărtarea petelor colorate de pe smalțul dinților;
• în cazul gingivostomației ulcero-necrotice;
• bolnavii hemofilici etc.

Care sunt avantajele detartrajului cu ultrasunete?

Detartrajul ultrasonic este mai „blând” decât cel manual și nu cauzează durere. În plus, prezintă și alte avantaje importante:

• ajută la îndepărtarea calculilor dentari;
• nu afectează structura dintelui (cel manual prezintă acest risc);
• este util și pentru persoanele care suferă de afecțiuni gingivale (inclusiv parodontite), acolo unde cel manual nu este permis;
• ajută și la îndepărtarea mai bună a petelor de pe dinți;
• nu necesită anesteziere locală și nu folosește substanțe chimice;
• timpul de efectuare a procedurii este mai scurt.

Când nu este indicat detartrajul cu ultrasunete?

La fel ca în cazul oricărei proceduri de natură medicală, există și câteva contraindicații în alegerea acestui tip de detartraj. Nu poate fi folosit în cazul:

• persoanelor diagnosticate cu boli contagioase;
• persoanelor diagnosticate cu probleme psihice;
• bolnavilor de inima care au stimulator cardiac;
• copiilor mici.

Mituri despre detartraj

• Detartrajul este necesar doar la persoanele care nu au o igienă orală corectă Tartrul sau piatra dentară este o problemă cu care se confruntă toata lumea, nu doar persoanele care au o igiena deficitară. Periajul dentar si folosirea aței dentare scad riscul formării plăcii bacteriene și, implicit, a cariilor, însă nu protejează complet împotriva acestora. Exista zone și spații interdentare în care periuța nu poate pătrunde, iar ața nu reușește să le curețe complet, devenind astfel un mediu propice pentru acumularea tartrului și carierea dinților.  Detartrajul este un procedeu pe care toate persoanele trebuie să îl aibă în vedere  cel puțin o data la șase luni, indiferent dacă au sau nu probleme stomatologice.
• Detartrajul este o procedură de albire a dinților Detartrajul este, înainte de orice, o tehnică medicală prin care se îndepărtează piatra dentară care conduce la formarea cariilor. Multă lume confundă adesea tehnica de albire profesională a dinților cu detartrajul, dar sunt două proceduri total diferite. Prin îndepărtarea colorațiilor de pe dinți (petelor), detartrajul ajută la albirea ușoară a dinților, însă nu acesta este scopul procedeului.
• Detartrajul afectează smalțul dinților Detartrajul profesional realizat cu ultrasunete nu afectează smalțul și nici nu sensibilizează dinții. Aceasta este o temere nefondată a multor pacienți. Detartrajul îndepărtează doar colorațiile și depozitele de tartru de la suprafața dintelui. Acumularea plăcii bacteriene pe dinți este cea care duce la slăbirea smalțului și la apariția cariilor și a parodontozei.
• Detartrajul se face o dată pe an Medicii recomandă detartrajul cam o dată la sase luni, însă există situații în care este nevoie de curățarea profesională a dinților și mai devreme de această perioadă. În cazul în care dinții sunt foarte înghesuiți (se încalecă) sau ai o predispoziție pentru acumularea unor cantități crescute de tartru pe dinți (din cauza alimentației preponderent defectuoase, de exemplu), stomatologul ți-ar putea recomanda detartrajul și mai devreme, o data la trei luni.

Periajul profesional

Periajul profesional este folosit pentru lustruirea dinților în scopul minimizării zonelor în care placa bacteriană să se poată reatașa ușor pe suprafața smalțului dentar.

Periuța este una rotativă și este acționată de motorul electric de pe instrumentele scaunului stomatologic. De asemenea pasta de dinți profesională conține și elemente abrazive care permit realizarea unei bune lustruiri și îndepărtarea urmelor și petelor de pe smalț.

Tehnica airflow

Air flow-ul dentar este o metodă inovatoare de curățare a dinților, care acționează blând asupra suprafeței dentare. Dispozitivul generează un jet de apă, aer și particule fine de bicarbonat de sodiu, jet care acționează cu o presiune mare. Cu ajutorul acestui dispozitiv este curățată foarte bine suprafața dinților, fiind o variantă foarte confortabilă pentru pacient.

Tehnica air flow este folosită în special pentru îndepărtarea plăcii bacteriene, cât și pentru eliminarea petelor de pe dinți. Este o tehnică de trei ori mai rapidă în ceea ce privește eliminarea petelor și a plăcii bacteriene față de metodele clasice. De asemenea, poate fi utilizată și pentru tratarea periodontitei, căci poate pătrunde și în pungile parodontale. O altă indicație a acestui aparat este după un tratament clasic de detartraj.

Dispozitivul este ideal pentru cei care suferă de sensibilitate dentară, datorită absenței contactului direct cu suprafața dentară, neexistând vibrații și căldură, ci și pentru că particulele fine folosite de aparat acționează ca un lipici pentru tubulii care se găsesc pe suprafața dintelui.

Metoda are rezultate rapide . O ședință durează aproximativ jumătate de oră și este bine să treacă minimum trei luni între tratamente. Pentru confortul pacienților, este recomandat ca aceștia să poarte echipament de protecție. Aparatul poate fi utilizat și pe suprafața dinților care au fost implantați, nu este dăunătoare.

Lustruirea prin air flow este un mod ideal de curățare înainte ca medicul să facă proceduri  de bonding dentar, deoarece înlătură aproape sută la sută  bacteriile.

Tratamentul nu este recomandat persoanelor care au o infecție contagioasă și nici celor care urmează un tratament medicamentos cu corticosteroizi.