Planarea radiculară este o procedură stomatologică de igienizare a rădăcinii dentare cu scopul de a preveni sau trata bolile care afectează gingia. Prin această metodă sunt îndepărtate placa dentară și tartrul, fapt care contribuie la menținerea sau recuperarea sănătății gingivale și, implicit, dentare.

Planarea radiculară este utilizată, de regulă, în combinație cu detartrajul, ambele metode terapeutice fiind necesare pentru a elimina pericolul sau a reduce impactul bolilor gingivale – gingivita sau forma sa mai gravă, parodontoza. În acest fel, este împiedicată evoluția afecțiunilor, întrucât planarea radiculară curăță eficient pungile parodontale în interiorul cărora se acumulează agenți patogeni. Planarea radiculară este metoda de elecție și în cazul retracțiilor gingivale.

Intervenția este precedată de proceduri precum radiografii dentare și/sau prelevarea de probe parodontale cu scopul de a stabili severitatea afecțiunilor gingivale. Spre exemplu, în cazurile grave, cand tartrul depășește 6 mm, planarea radiculară, însoțită de detartraj, nu este recomandată, fiind indicate alte proceduri terapeutice, mai complexe și, în același timp, mai invazive – intervenții chirurgicale cu plasare de grefe de os etc.

Planarea radiculară nu necesită întotdeauna folosirea unui anestezic, însă acesta poate fi utilizat la nevoie pentru diminuarea disconfortului resimțit de pacient. De asemenea, în timpul procedurii, medicul stomatolog poate aplica soluții/materiale cu substanțe antibiotice – acestea vor evita posibilele complicații date de introducerea în circulația sangvină a agenților patogeni eliberați din pungile parodontale, cât și accelera procesul de vindecare. În plus, tot pentru a ține sub control riscurile asociate acestei intervenții, medicul poate recomanda un scurt tratament cu medicamente antibiotice în urma planării radiculare.

Pe lânga riscurile date de pătrunderea în sânge a agenților patogeni – riscuri prezente mai ales în cazul pacienților cu boli cronice ale sistemului cardiovascular, cu sistem imunitar slăbit etc. -, planarea radiculară atrage după sine și o potențială hipersensibilitate dentară, cât și o oarecare suferință localizată la nivelul rădăcinii dentare, durere însă care nu se intinde adesea pe o perioadă mai mare de 7 zile.

În cele din urmă, trebuie spus că procedura de planare radiculară, alături de detartraj, poate fi repetată periodic, în funcție de necesități, fiind recomandată în mod regulat cu precădere pacienților care suferă deja de boli gingivale în formă severă și în cazul cărora procedurile de igienă dentară clasică – folosirea periuței de dinți, a aței dentare, a periuțelor interdentare și a apei de gură – nu mai dau rezultatele scontate.