Obturația de canal prin condensarea verticală la cald

Pentru a salva un dinte de la extracție se recomandă tratamentul endodontic, prin care este înlăturată pulpa dentară infectată. Pericolul nu dispare odată cu scoaterea nervului, de aceea este nevoie ca tratamentul endodontic să se continue cu dezinfectarea spațiului și umplerea lui cu un material perfect etanș, care nu permite pătrunderea bacteriilor. Cea mai folosită metodă actuală de obturare a canalelor radiculare este condensarea verticală la cald.

CE ESTE CONDENSAREA VERTICALĂ LA CALD

Obturarea canalelor radiculare realizată prin metoda condensării verticale la cald presupune aplicarea unei presiuni suficient de mari încât să forțeze gutaperca ramolită prin încălzire să pătrundă în tot sistemul endodontic de canale, chiar și în cele laterale și accesorii.

Condensarea verticală la cald este o metodă modernă tridimensională de obturare a canalelor și se realizează cu instrumente endodontice speciale, denumite pluggere, care seamănă cu sondele endodontice și care, încălzite la roșu, plastifiază gutaperca introdusă în canal. În această tehnică de obturație se mai folosesc și conuri de gutapercă, instrument de transfer termic, excavator endodontic și o sursă de căldură.

AVANTAJELE CONDENSĂRII VERTICALE LA CALD

Spre deosebire de spreadere, care pot fi folosite doar pentru condensarea laterală a gutapercii, pluggerele pot fi utilizate atât la manevrele de condensare verticală, cât și la cele de condensare laterală.

Condensarea verticală la cald oferă o obturare omogenă a canalelor radiculare și este o tehnică excelentă pentru obținerea unor rezultate durabile.

Spre deosebire de condensarea laterală a gutapercii, cea verticală este considerată de o calitate superioară, datorită compactării în sens vertical a gutapercii aduse în stare plastică prin încălzire.

DEZAVANTAJELE CONDENSĂRII VERTICALE LA CALD

Condensarea verticală la cald a gutapercii prezintă și câteva dezavantaje, printre care durata mare de realizare a tehnicii, munca laborioasă și lărgirea excesivă a canalului.

CE ESTE CONDENSAREA LATERALĂ LA RECE

Condensarea laterală la rece este o metodă modernă tridimensională de obturare a canalelor radiculare și presupune sigilarea întregului spațiu endodontic cu ciment de sigilare și gutapercă.

Umplerea spațiilor goale din jurul conului principal se realizează progresiv, cu ajutorul unor instrumente endodontice numite spreadere. De asemenea, se vor folosi conuri accesorii de calibru mai mic, care vor fi condensate lateral pe pereții canalului.

Gutaperca este o substanță naturală plastică și izolantă, extrasă din latexul frunzelor unei plante tropicale. Materialul finit utilizat în stomatologie mai conține și oxid de zinc, sulfat de bariu, rășini (agenți plastifianți) și agenți coloranți, printre altele.

Gutaperca este bine tolerată de organism în obturațiile de canal și izolează bine zona periapicală de mediul bucal, însă din cauza aderenței slabe este nevoie ca obturația să se realizeze și cu ciment de sigilare.

Obturarea canalelor radiculare prin metoda condensării laterale la rece a gutapercii are o serie de avantaje și de dezavantaje.

AVANTAJELE CONDENSĂRII LATERALĂ LA RECE

Condensarea laterală la rece a gutapercii se bucură de un succes clinic îndelungat. În același timp, umplerea și sigilarea sistemului endodontic de canale au o calitate superioară față de obturarea canalelor radiculare prin cimentarea unui monocon.

DEZAVANTAJELE CONDENSĂRII LATERALĂ LA RECE

Principalul dezavantaj al condensării laterale la rece a gutapercii este faptul că se obține o obturație de canal neomogenă, deoarece se realizează doar o alipire prin laminarea conurilor sub presiunea laterală a spreaderului.

Condensarea laterală la rece are o etanșeitate mai puțin eficientă decât condensarea la cald a gutapercii și asigură o protecție mai puțin eficientă împotriva microfiltrațiilor de interfață. De asemenea, condensarea laterală la rece prezintă și câteva dezavantaje majore față de condensarea verticală la cald.