Dovezi ale faptului că strămoșii noștri sufereau de probleme dentare, dar și ale faptului că încercau să le trateze au fost descoperite de către oamenii de știință, după cum se arată într-o lucrare publicată în ”The Bulletin of the International Association for Paleodontology”.

Omul din Neanderthal încerca să calmeze durerile de dinți, acum mai bine de 48 de mii de ani, mestecând scoarță de plop, dar și frunze. Atât scoarța acestui copac, cât și rădăcina și frunzele sale conțin acid salicilic, substanță din care se obține aspirina și alte medicamente cu proprietăți analgezice.

Tratamente stomatologice din trecut

Dacă omul din Neanderthal se folosea de beneficiile plantelor pentru a trata abcesul dentar, acum mai bine de 13.000 de ani se pare că uneltele de piatră erau folosite pentru tratamente stomatologice.

Arheologii au descoperit, în situl Riparo Fredian, în Italia, doi dinţi trataţi, umpluţi cu bitum şi plante medicinale, după cum scrie Live Science. Cei doi dinți aveau o gaură care ajungea până la pulpa dentară, gaură umplută cu un mix de plante medicinale și bitum, după cum au descoperit arheologii.

Apariția primelor punți dentare

În schimb, acum mai bine de 5000 de ani, exista un mit, mitul viermelui dentar. Mai exact, această populație credea că de vină pentru caria dentară sunt viermii, pentru că oamenii considerau că o carie dentară se forma la fel precum cea a lemnului.

În Egiptul antic se foloseau fire de aur, fire care erau utilizate de către ”dentiștii” vremii pentru a prinde dinții între ei, un fel de punte dentară din zilele noastre.

Până în secolul XVI nu putem vorbi însă de meseria de medic stomatolog sau de tratamente dentare, căci până atunci se foloseau cel mai des extracțiile, pentru a-i scăpa pe oameni de durere. S-au inventat și ustensile, precum cheia dentară și Dental Pelican, un instrument care era folosit în secolele al XVII-lea și XVIII-lea pentru extragerea dinților.

Părintele stomatologiei moderne este considerat Pierre Fauchard, un chirurg francez.