Saliva este produsă de mai multe glande salivare situate în zona cavității bucale. Există trei glande salivare majore și alte glande salivare minore, aflate în număr mai mare.
Saliva produsă de glandele salivare ajunge în cavitatea bucală prin canale numite ducte salivare.

Rolul salivei în cavitatea bucală

  • păstrează cavitatea bucală umedă
  • ajută la procesul de masticație și la înghițirea alimentelor
  • împiedică înmulțirea germenilor din gură și împiedică respirația urât mirositoare
  • conține substanțe care ajută la degradarea unor grăsimi
  • ajută la neutralizarea acizilor din cavitatea bucală, prevenind apariția cariilor dentare
  • ajută la stimularea papilelor gustative
  • ajută la digestie
  • remineralizează smalțul dentar
  • protejează mucoasa bucală contra deshidratării
  • ajută la îndepărtarea resturilor alimentare dintre dinți
  • scade riscul acumulării de placă dentară

Ce se întâmplă dacă nu ai suficientă salivă

Sindromul de gură uscată, sau xerostomie, este o problemă de sănătate care afectează milioane de oameni la nivel mondial. Se manifestă prin insuficiența de salivă, dând o senzație de gură uscată.

Saliva este esențială pentru a menține cavitatea bucală umedă. Are rol în neutralizarea acizilor produși de placa bacteriană și de a elimina celulele moarte care se acumulează pe limbă, pe gingii și pe partea interioară a obrajilor. De asemenea, saliva previne infecțiile prin reducerea numărului de bacterii și fungi din cavitatea bucală.

Sindromul de gură uscată este nu numai o stare de disconfort, ci poate reflecta o stare de sănătate precară a dinților și a sistemului digestiv. Din fericire, există mai multe tratamente eficiente pentru a controla această problemă.

Care sunt simptomele

  • senzație de gură lipicioasă și uscată
  • sete frecventă
  • mici leziuni în interiorul cavității bucale, pe buze sau la colțurile buzelor (mici crăpături la capetele buzelor)
  • senzație de uscăciune în gât
  • dureri constante în gât
  • senzație de arsură sau furnicături în gură, în special pe limbă
  • senzație de limbă uscată
  • dificultăți de vorbire sau dificultăți la degustare, mestecatul și înghițirea alimentelor
  • căi nazale uscate
  • respirația urât mirositoare

Sindromul de gură uscată crește riscul de boli gingivale

Sindromul de gură uscată nu trebuie lăsat netratat. În caz contrar, crește riscul de boli ale gingiilor. Mai mult decât atât, crește și riscul de a dezvolta carii dentare, pentru că o cantitate insuficientă de salivă duce la creșterea numărului de bacterii, favorizând apariția plăcii bacteriene. Acest lucru se întâmplă deoarece resturile alimentare nu sunt curățate cum trebuie.

Xerostomia scade calitatea vieții și la persoanele care poartă proteze dentare, deoarece contactul cu gingiile uscate poate fi dureros.

O altă complicație care poate apărea la pacienții care nu tratează sindromul de gură uscată  este căderea dinților.

Măsuri pe care le pot lua pacienții

Produsele Xerostom se bucură de garanția elvețiană a calității și sunt disponibile în mai multe forme, pentru a oferi soluții împotriva xerostomiei, pentru ameliorare și prevenire a uscăciunii excesive în gură.

Ce conțin produsele Curaprox Xerostom?

Pentru a stimula în mod natural producția de salivă, gama Xerostom conține câteva ingrediente cheie, o combinație de compuși naturali și de substanțe utilizate în multe alte moduri pentru igiena dentară. Acționând împreună, acestea suplinesc rolul salivei și contribuie în același timp la stimularea glandelor salivare.

Uleiul de măsline este utilizat pentru lubrifiere, iar efectul său antiseptic este la fel de util ca și proprietățile care permit păstrarea în gură pentru mai mult timp a ingredientelor active. Betaina este cel mai important: permite hidratare țesuturilor și eliminarea senzațiilor neplăcute cauzate de uscăciunea excesivă a cavității bucale.

Fluorul și calciul sunt utilizate în diferite produse Xerostom pentru a mineraliza smalțul dinților, în timp ce alantoina protejează gingiile, limba și celelalte țesuturi moi din gură. Alte ingrediente importante sunt xylitolul, care elimină bacteriile și luptă împotriva depunerii tartrului, și vitaminele B5 și E, care oferă proprietăți antioxidante.

Sub ce formă sunt disponibile produsele pentru combaterea xerostomiei?

Pentru a fi cât mai la îndemână, produsele Curaprox din gama Xerostom sunt disponibile într-o varietate mare, de la pastă de dinți și apă de gură până la pastile, capsule, gumă de mestecat și spray de uz oral.

Saliva și bacteriile din cavitatea orală

Încă de la naștere bacteriile încep să ne colonizeze cavitatea orală. De aceea este important sa ai o bună igienă orală. Bacteriile se împart însă în două categorii. Bacterii bune și bacterii rele.

Relația dintre oameni și bacterii este una specială. Deși unele dintre aceste microorganisme ne atacă și sunt dăunătoare pentru sănătatea noastră, multe specii de bacterii (bacteriile bune) trăiesc în armonie cu noi.

În gură trăiesc aproximativ 600 de specii de bacterii. În ciuda dimensiunii lor microscopice, bacteriile au o importanță deosebită pentru cavitatea noastră orală, deoarece de acestea depinde sănătatea noastră orală. Iată ce bacterii avem în gură și cum ne afectează acestea sănătatea orală.

Tipuri de bacterii existente în cavitatea bucală

Flora bacteriană orală se formează de-a lungul anilor. Înainte de a ne naște gura este sterilă, adică lipsită de agenți patogeni. Bacteriile orale încep să se formeze în momentul nașterii, cu bacteriile din aparatul urogenital al mamei, dar și cu alte bacterii prezente în mediul ambiental. Inițial este vorba despre o comunitate de bacterii anaerobe (care au nevoie de oxigen pentru a supraviețui). În momentul în care primii dinți de lapte încep să iasă, copilul dezvoltă și bacterii

Mediul umed și cald (de aproximativ 35 de grade Celsius) al cavității bucale, în care se regăsesc numeroase fisuri și crăpături devine o casă primitoare pentru numeroase bacterii. Nu este de mirare ca poate stoca până la 100 de milioane de bacterii, potrivit cercetărilor din întreaga lume. În plus, consumul frecvent de carbohidrați și dulciurilor sporesc înmulțirea florei bacteriene și favorizează apariția bacteriilor rele.

Cu toate acestea, multe dintre bacteriile care intră în cavitatea bucală fie mor direct (deoarece nu este un mediu în care acestea pot trai), fie sunt dezagregate de enzimele salivare. Altele în schimb, ajung în stomac unde sunt arse de sucul gastric. Problema apare însă, în momentul în care bacteriile rele reușesc să supraviețuiască și acționează asupra dinților și gingiilor, provocând pagube.

În general, în cavitatea bucală se regăsesc bacterii aerobe și anaerobe. Printre bacteriile anaerobe enumerăm lactobacilul sau actinobacilul, dar și bacterii aerobe precum stafilococul sau streptococul.

Probleme cauzate de bacteriile din cavitatea bucală

Bacteriile rele, care reușesc să trăiască vor provoace daune în cavitatea bucală, ducând la apariția unor afecțiuni severe. Parodontita, cariile sau respirația neplăcută sunt doar câteva dintre acestea.

Infecțiile glandelor salivare

Infecțiile glandelor salivare apar în momentul în care o infecție virală sau bacteriană afectează una dintre glande. Începând din acest moment glandele salivare se inflamează și își măresc volumul.

Lipsa salivei poate duce la apariția infecțiilor, deoarece saliva are rolul de a distruge resturile alimentare și de a “spăla” bacteriile din cavitatea bucală. În momentul în care saliva lipsește, bacteriile au timp să se înmulțească excesiv.

Factori de risc

Infecțiile glandelor salivare pot apărea cu precădere în cazul persoanelor de vârstă înaintată (peste 65 de ani), a celor care au o igienă orală inadecvată, dar și a persoanelor imunizate împotriva oreionului.

De asemenea, persoanele care suferă de HIV, SIDA, Sindromul Sjogren, diabet, subnutriție, alcoolism, bulimie sau sindromul gurii uscate, reprezintă un factor de risc crescut.

Simptomele infecției glandelor salivare

Simptomele infecției glandelor salivare sunt dintre cele mai diverse. Din păcate unele dintre acestea sunt adesea ignorate de pacienți. Cele mai frecvente simptome sunt:

  • incapacitatea de a deschide complet gura
  • un gust constant și/sau anormal în gură
  • disconfort sau durere la deschiderea gurii, sau în timpul mesei
  • puroi
  • gură uscată
  • dureri de cap
  • umflături și roșeață la nivelul maxilarului
  • umflarea feței sau a gâtului
  • febră
  • frisoane

Toate aceste simptome indică infecții ale glandelor salivare sau alte probleme stomatologice și necesită un consult de specialitate pentru depistarea cauzei și tratarea problemei.

Diagnosticarea infecției glandelor salivare

Infecția glandelor salivare poate fi diagnosticată de medicul stomatolog la un simplu control vizual. Puroiul și durerea la nivelul glandei afectate pot indica o infecție bacteriană. Dacă acesta suspectează o infecție a glandei salivare cel mai probabil va solicita un control amănunțit și teste suplimentare, de imagistică (ecografie, scanare CT sau examinare RMN), pentru confirmarea diagnosticului.

Medicul stomatolog poate efectua, de asemenea, o biopsie a glandelor salivare și a canalelor afectate pentru a testa țesutul sau lichidul pentru bacterii sau viruși.

Tratarea infecțiilor glandelor salivare

Infecțiile glandelor salivare de tip viral trec de la sine în câteva zile și nu necesită tratament. În schimb, pentru infecțiile bacteriene se prescriu antibiotice. În cazuri grave tratamentul constă într-o intervenție chirurgicală ce are ca scop îndepărtarea calculului.

Indiferent de tipul de infecție, se pot prescrie antiinflamatoare pentru diminuarea durerilor și scăderea febrei.

De asemenea, indiferent ca vorbim despre o infecție virală sau bacteriană, medicul va recomanda o igienă orală corespunzătoare, clătirea gurii cu apă călduță și sărată, comprese reci, aplicate în zona afectată, dar și renunțarea la fumat.

Rolul glandelor salivare submandibulare

Glandele salivare submandibulare fac parte din glandele salivare majore. Acestea sunt poziționate lângă glandele parotide și cele sublinguale. Glandele salivare submandibulare sunt situate de-o parte și de alta a maxilarului în vecinătatea feței interne a mandibulei, între corpul osului hioid și unghiul mandibulei.

Dintre toate glandele salivare pe care le avem, glanda salivară submandibulară este prima care ajunge la maturitate.

Glanda salivară submandibulară, la fel ca și celelalte glande este responsabilă cu producerea salivei. În total, cele trei glande salivare produc zilnic între unul și doi litri de salivă. Saliva are rolul de a proteja dantura, de a facilita înghițirea și digestia, dar și de a combate posibile infecții. De asemenea, saliva mai are rolul de a apăra organismul din punct de vedere imunologic și permite lubrifierea mucoasei, protejează dinții și reglează pH-ul.

Glandele salivare submandibulare și simțul gustului

Știai că 99% din saliva este apă? Cu toate acestea, restul de 1% conține o mulțime de substanțe importante pentru digestie, dar și pentru sănătatea dentară. Totodată, saliva are rolul de a nu le permite microbilor să se înmulțească excesiv în cavitatea bucală.

Astfel, acel 1% din particulele existente în salivă servesc la protejarea componentelor cavității bucale de cantitatea mare de bacterii patogene care pot produce carii dentare și a altor probleme dentare sau gingivale. Saliva conține, de asemenea, o cantitate semnificativă de anticorpi proteici care pot distruge toate bacteriile orale responsabile cu aparițiile cariilor.

În plus, glandele salivare îndeplinesc o funcție senzorială, aceea de a îmbunătăți simțul gustului. Poți experimenta acest lucru foarte ușor. Gândindu-te la un anumit tip de aliment: dulce, sărat, acru sau lichid vei secreta o cantitate diferită de salivă. Același lucru se întâmplă și în momentul în care consumi diferite alimente, doar că este foarte greu să-ți dai seama.

Infectarea glandelor salivare submandibulare

Potrivit specialiștilor, simptomele care pot apărea în cazul unei persoane care suferă de infecții ale glandelor salivare submandibulare sunt: gust neplăcut în gură, dificultatea de a se deschide, sindromul gurii uscate și durerea în partea din față a gurii.

În plus, medicii stomatologi subliniază faptul că orice anomalie în funcționarea glandelor salivare poate duce la creșterea în volum al obrajilor, dar și a glandelor specifice cavității bucale.

Există câteva modalități de a evita aceste infecții: o bună igienă orală pentru a preveni o infecție bacteriană; consumul frecvent de lichide(aproximativ doi litrei de apa pe zi); ingerarea alimentelor care cresc salivarea (alimente acre cum ar fi lămâia); și masajul glandei pentru a crește fluxul de saliva și pentru a preveni infecțiile