Alveolita postextracțională este o complicație stomatologică rară care, așa cum îi spune și numele, apare în urma unei extracții dentare. Se caracterizează prin formarea unui cheag de sânge, care poate fi purulent sau nu, și principalul simptom care o dă de gol sunt durerile severe, ce debutează brusc la câteva zile de la intervenție. Iată care sunt cauzele, simptomele și tratamentele adecvate care combat acest tip de complicație!

Cauzele alveolitei postextracționale

Inflamația alveolei sau necroza superficială a peretelui osos aparută în urma unei extracții dentare de rutină este influențată de mai mulți mulți factori care conduc la formarea cheagurilor de sânge:

-1000 Euro voucher accelerare pentru reconstrucție arcade complete pe 4 sau 6 implanturi

Vezi oferta

  • infecții locale preexistente;
  • extracții laborioase sau complicate;
  • traumatisme ale pereților osoși sau ale mucoasei în timpul extracției;
  • prelungirea menținerii pansamantului compresiv intraalveolar;
  • activitate crescută a sistemului fibrinolitic (sistem plasmatic care se activează simultan cu declanșarea coagulării );
  • îngrijire necorespunzătoare a danturii după extracție;

Simptomele alveolitei postextracționale

Simptomele acestei complicații stomatologice variază în funcție de tipul de alveolită: umedă (supurată) sau uscată:

  • alveolita postextracțională umedă: leziuni inflamatorii la nivelul peretului alveolar sau la mucoasa adiacentă; cheag purulent, țesut cu aspect de polip gingival; mucoasa tumefiată; pereți osoși moi și infiltrați;
  • alveolita postextracțională uscată: nu prezinta cheaguri purulente sau supurații (în unele cazuri, cheagul nu se formează deloc sau este foarte mic), dar se poate observa mucoasă palidă, pereți ososi alveolari albicioși, presărați cu lameliforme, dar și capilare gingivale și osoase blocate (risc de necroză osoasă).

Toate aceste simptome locale pot fi completate și de alte manifestări:

  • durerea apare cam dupa 3-4 zile de la extracția dentară, debutează brusc și sever și iradiază și în alte zone, fără a ceda în urma administrării unor calmante obișnuite;
  • febră;
  • lipsa poftei de mancare;
  • inflamarea ganglionilor loco-regionali;
  • stare generală alterată;

Tratamentul alveolitei postextracționale

Tratamentul complicației depinde de tipul de alveolită, cât și de severitatea simptomelor, însă în principal este orientat în trei direcții:  îndepărtarea durerii, combaterea infecției, regenerarea și cicatrizarea țesuturilor afectate.

Medicul chiuretează cheagul infectat și, odata cu el, și partea necrozată din os. Chiuretajul este completat de un tratament cu antibiotoice și calmante locale, dar administrate și pe cale orală, precum și de terapii de stimulare a regenerării și cicatrizării tisulare (de ex. vitaminoterapia, terapia cu laser, cu raze infraroșii etc.).